Mrejele reţelelor de socializare

Noile mijloace de comunicare virtuala reprezintă o barieră pentru tineri la integrarea în societatea reală.

Limbajul codificat folosit de tineri în timpul conversaţiilor online a ajuns să fie utilizat şi în conversaţiile de zi cu zi.
Profesorii de limba română susţin că tinerii care stau ore în şir pe reţelele de socializare folosesc la scrierea testelor şi a lucrărilor limbajul online. Psihologii, la rândul lor, spun că sunt cazuri când comunicarea virtuală poate provoca dependenţă, manifestând următoarele simptome: insomnie, lipsa poftei de mâncare, pesimism, lenevie, dezinteres faţă de lumea reală.

„ – sal! cf? (Salut! Ce faci?) 

– sal. nik. stau ... dar u cmf? (Salut. Nimic. Stau. Dar tu ce mai faci?) 

– vb pe net…(Vorbesc pe internet.) 

– mm klar... (Clar) 

– shi ai cv new? (Ai ceva noutăţi?) 

– nush ce new… park nik...:) (Nu, nimic nou)”

Astfel comunică tinerii în ziua de astăzi nu doar pe reţelele de socializare, ci şi în viaţa reală. Cadrele didactice trag un semnal de alarmă, menţionând că acest fel de comunicare afectează modul de scriere şi gândire al elevilor. 

Limba română, o limbă străină?

Tamara Antoci, profesoară de limba şi literatură română, consideră că nu e atât de grav faptul că tinerii scriu prescurtat şi codificat pe reţelele de socializare. „Adevăratele probleme apar în momentul în care copilul nu mai face distincţia dintre scrisul abordat pe internet, cel de la şcoală şi din viaţa de zi cu zi. Astfel, s-a ajuns că în teste şi lucrări elevii scriu prescurtat, fără semne de punctuaţie şi comit greşeli gramaticale. Deseori întâlnesc abrevieri de cuvinte de tipul: pt (pentru), cv (ceva) sau utilizarea literei k în locul literei c”, spune cu regret profesoara. 

Aceasta susţine că tinerii, exprimându-şi gândurile prin coduri, folosesc inconştient acest limbaj şi în vorbirea orală, de aici apar probleme şi în societate. „Pentru ei e aproape imposibil să folosească limba română corect, e ca şi cum ar învăţa o limbă străină”, comunică Antoci.

Din păcate, reţelele de socializare au adus un impact negativ şi în dezvoltarea culturii generale. „Tinerii citesc tot mai puţin literatură artistică, aceştia recurg la rezumatele găsite pe internet, fapt care împiedică dezvoltarea vocabularului şi, ca rezultat, persoana nu-şi poate formula corect gândurile”, afirmă Antoci.

Dragoste online

Însă acestea nu sunt singurele probleme. De multe ori tinerii se aventurează în relaţii online, îşi pun speranţa în ele, iar o eventuală dezamăgire are urmări grave asupra psihicului unui adolescent. Elena L., o tânără în vârstă de 18 ani, susţine că a trecut printr-o depresie din cauza unei conversaţii purtate pe o reţea de socializare. „S-a prezentat ca un admirator, îmi transmitea diferite cadouri virtuale şi îmi făcea complimente. Nu a trecut mult timp şi m-am îndrăgostit lulea, iar în momentele când apărea online simţeam fiori şi aşteptam cu nerăbdare să-mi scrie primul. Încercam să-i demonstrez că sunt mândră şi orgolioasă”, spune tânăra.

„Aşteptam propunerea de a ne întâlni, dar băiatul a încetat să mai scrie, iar într-o zi am primit un mesaj de la el, prin care mă ruga să-l las în pace, să nu-i fac probleme cu viitoarea lui soţie. A început coşmarul, aveam insomnii, nu mă interesa nimic. De atunci cunoştinţele pe internet au devenit tabu pentru mine”, mărturiseşte tânără.

„Nu există prietenii adevărate într-o reţea de socializare”

Irina Novac, psiholog-consilier, afirmă că o comunicare online oferă prilejul de a scăpa de inhibiţii. „Comunicarea virtuală poate fi benefică, ajutând persoana să socializeze, însă, tot la această vârstă, adolescenţii îşi formează imaginea de sine, trecând prin inhibiţii şi complexe, pe care o reţea de socializare le maschează oferindu-le tinerilor posibilitatea de a se prezenta în lumini ideale”, susţine Novac.

Psihologul menţionează că un element negativ în site-urile de socializare este afectivitatea mimată, emoţiile trăite intens în timpul comunicării online. „Unii pacienţi mărturisesc că au o stare depresivă pentru că au primit un refuz virtual sau au fost excluşi din lista de prieteni. De fapt, nu există prietenii adevărate într-o reţea de socializare”, spune specialistul.

Dozarea timpului online

Novac menţionează că socializarea virtuală nu ar trebui exclusă. „Doar că fiecare adolescent ar trebui să fie instruit de părinţi sau profesori cum şi cât timp să petreacă online. Propun să fie precauţi pe cine adaugă în lista de prieteni, cu cine comunică şi să nu uite de normele de securitate”, avertizează psihologul.

„În cazul în care comunicarea virtuală provoacă dependenţă, manifestându-se prin insomnie, lipsa poftei de mâncare, pesimism, lenevie, dezinteres faţă de lumea reală ş.a., este necesară o intervenţie a specialiştilor. Recomand părinţilor ai căror copii abia se familiarizează cu internetul să dozeze timpul petrecut pe online pentru a preveni stările depresive şi a oferi posibilitatea de a comunica într-o societate reală, dar nu virtuală”, îndeamnă Novac.

Potrivit sociologilor, informaţia digitală, pe care tinerii o primesc zi de zi, afectează dezvoltarea emoţională a creierului. Psihologii şi sociologii susţin că, dacă pentru a reacţiona la suferinţa unui interlocutor, creierul are nevoie de câteva fracţiuni de secundă, pentru a procesa emoţii sociale rafinate, de tipul admiraţie sau compasiune, creierul are nevoie de mult mai mult timp, iar acest lucru este în strânsă legătură cu moralitatea individului. Studiul trage semnal de alarmă pentru consecinţele falselor relaţionări între oameni intermediate de internet, mai ales de reţelele de socializare.

Diana Musaelean
Sursa: www.jurnal.md